MEDITAREA – UN CREIER MAI RAPID CU O LUME INTERIOARĂ

O mantră misterioasă şi religioasă? Sau o psihologie pură şi modul vestic al vieţii? Există multe forme diferite de meditaţie, dar toate par să aibă acelaşi efect.

Text Astrid Schaug

Practica perfectează – acelaşi lucru este valabil şi pentru relaxare.

Ce este meditaţia?


Meditaţia este adesea asociată cu tradiţiile şi religiile orientale, cum ar fi budismul şi hinduismul, dar în şi creştinism meditaţia are o istorie îndelungată. Cuvântul însuşi vine din cuvântul latin „meditatio”, ceea ce înseamnă „un act de gândire asupra ceva”, „a gândi” etc.

Meditaţia este un termen colectiv pentru exerciţiile mentale şi fizice aplicate în mod sistematic, al cărei scop este de a practica şi apoi de a menţine abilitatea de a realiza (şi de a păstra) o anumită stare mentală. Ce anume stare mentală se atinge depinde de diferitele tipuri de meditaţie, dar obiectivele tipice sunt una sau mai multe dintre următoarele: relaxare (fizică şi psihologică), eliberarea gândurilor necontrolate, şi, prin urmare, o concentraţie crescută, o mai bună înţelegere şi conştientizare a lumii, distanţarea emoţională de la viaţa de zi cu zi.

Metodele folosite pentru a realiza acest lucru variază, de asemenea, în funcţie de tipul de meditaţie, dar pot include: mantre, exerciţii senzoriale (de exemplu, vizualizare), călătorii în lumea fanteziilor, afirmaţiile, concentrare pe respiraţie, concentrare, contemplare, asociere liberă şi relaxare.

Meditaţia occidentală


În ultimul deceniu, meditaţia a devenit foarte răspândită în Occident. Forme diferite de meditaţie budistă şi parţial tehnici meditative bazate pe yoga, fără sens religios. Cea mai populară metodă non-religioasă de meditaţie din regiunea scandinavă se numeşte meditaţia ASEM. Meditaţia ASEM este o metodă norvegiană de relaxare şi creştere personală. Metoda este neutră, nereligioasă şi nu e mistică. Se bazează pe psihologia şi pe modul de viaţă occidental. În meditaţia ASEM se repetă în gând fără efort sunetul meditativ, în timp ce gândurile şi impresiile sunt permise să vină şi să curgă liber. Nu există nici o încercare de goli mintea. Meditaţia ASEM se practică de două ori pe zi, 30 de minute dimineaţa şi 30 de minute după prânz. ASEM este o organizaţie norvegiană nonprofit înfiinţată la Oslo în anul 1966 cu scopul principal de a preda meditaţia ASEM. Actualmente activitatea organizaţiei în afara Scandinaviei este mai mare decât în ​​interiorul ţării. Centrele ASEM sunt, de asemenea, înfiinţate în Suedia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Germania, India şi Taiwan.

Persoanele care meditează în mod regulat în timp dezvoltă mai multe pliuri şi caneluri în creier, făcându-l să proceseze informaţii mai rapid.

Studiu


Studiile arată că meditaţia va da o relaxare mai profundă decât odihna obişnuită. Acest lucru este legat de unde. Profesorul Ouvind Elligens din sectorul de studiere a circulaţiei sangvine şi vizualizării medicale (ISB) de la Universitatea Norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie, în cooperare cu colegii din Norvegia şi Australia a studiat undele cerebrale care vin de la oameni care se odihnesc. Creierul are întotdeauna activitate electrică indiferent dacă sunteţi treaz sau nu. Activitatea poate fi măsurată prin EEG (electroencefalografie). Subiecţii au avut mulţi ani de experienţă în meditaţie. Ei au fost rugaţi să se odihnească timp de 20 de minute, apoi să mediteze timp de 20 de minute. În timpul ambelor sesiuni ei purtau bonete de EEG care măsurau vibraţiile undelor cerebrale.

Există cinci tipuri normale de unde ale creierului: undele alfa, beta, gamma, delta şi theta. Undele au frecvenţe diferite în funcţie de tipurile de activităţi care apar în creier. Cu undele theta nivelul de stres este mai mic. Când subiecţii meditau undele theta erau cele mai vizibile. Acest tip de unde este cel mai probabil cauzat de o atenţie calmă care înregistrează impulsuri interne. Au înregistrat diferenţe mari între meditaţie şi relaxare obişnuită.

Oamenii de ştiinţă au observat că persoanele cu o experienţă îndelungată de meditaţie generează unde theta mai pronunţate. Acest lucru poate însemna că practica perfecţionează şi în ceea ce priveşte relaxarea.

Undele alfa sunt mai vizibile în timpul meditaţiei decât în ​​timpul relaxării. Ele sunt specifice stării de odihnă atunci când omul este treaz. Acest tip de unde a fost folosit de mulţi ani ca măsură de relaxare, atât în ​​timpul meditaţiei, cât şi în mod general. Undele se intensifică atunci când creierul nu este ocupat cu exerciţii care au un anumit scop.

Studiile arată că starea normală de linişte sufletească reprezintă fluxul liniştit de gânduri, imagini şi impresii care nu rezultă din aportul senzorial şi obiectivul de gândire dar care apar spontan din „interior“. În timpul meditaţiei omul devine mai conştient de această reacţie spontană. Oamenii de ştiinţă au opinia că există motive de crezut în formă de digestie psihică sau de „procesare psihologică a stresului” care leagă impresii diferite şi le pune în context. Undele delta apar de obicei atunci când dormim. În timpul relaxării şi meditaţiei undele delta practic nu au fost înregistrate ceea ce confirmă faptul că meditaţia este diferită de somn.

Efecte


Studiile care au fost fixate pe efectele diferitelor forme de meditaţie arată că meditarea ajută la reducerea problemelor psihologice, cum ar fi anxietatea şi depresia. Rezultatele obişnuite ale metodei ASEM sunt un somn mai bun, o concentrare crescută, mai puţină durere şi mai multă energie. Se susţine că pe termen lung practica ASEM va duce la o creştere a conştiinţei de sine şi a creşterii personale.

Meditaţia împotriva durerii


Câteva studii arată că meditaţia într-o anumită poate reduce durerea măsură. În timpul meditaţiei, omul direcţionează atenţia într-un mod special. După unele exerciţii omul va deveni mai relaxat şi, astfel, durerile adesea se reduc, spune Ellingens.

– Până în prezent nici una dintre diversele tehnici de meditaţie nu au fost comparate una cu alta, dar pe baza experienţei oamenilor care au studiat diferite metode se poate presupune că efectul asupra creierului este aproximativ la fel, – spune Aivind Ellingens.

Modificări ale creierului


Studiile anterioare de la Universitatea UCLA (Universitatea din California, Los Angeles) arată că meditaţia face creierul mai gros (într-un mod pozitiv) şi întăreşte contactul dintre celulele creierului. Recent, un nou raport de la UCLA a indicat un alt beneficiu: Oamenii care meditează în mod regulat în timp, dezvolta câteva riduri şi brazde în creier, forţând-ul să proceseze mai rapid informaţia, să ia mai rapid decizii, să creeze memoria etc. Există o corelaţie între numărul de ani de meditaţie şi numărul de modificări ale creierului. Articolul a fost publicat în revista Frontiers in Human Neuroscience.

Surse:


arrowForskning.no

arrowWikipedia.org

arrowStore norske leksikon

arrowMedicalnewstoday.com

arrowStud.Acem.no